| 1.
|
EMIN'ENT, -Ă, eminenţi, -te, adj. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite; excepţional, superior, remarcabil, excelent. - Din fr. 'eminent, lat. eminens, -ntis.
Sursă
: DEX'98
(37015)
- romac |
| |
| 2.
|
Eminent ≠ mediocru
Sursă
: Antonime
(70438)
- siveco |
| |
| 3.
|
EMIN'ENT adj. ales, deosebit, distins, ilustru, remarcabil. (Un profesor ~.)
Sursă
: Sinonime
(182924)
- siveco |
| |
| 4.
|
emin'ent adj. m., pl. emin'enţi; f. sg. emin'entă, pl. emin'ente
Sursă
: DOR
(243134)
- siveco |
| |
| 5.
|
EMIN'EN//T ~tă (~ţi, ~te) Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite; excepţional; distins; deosebit. Student ~. /<fr. 'eminent, lat. eminens, ~ntis
Sursă
: NODEX
(333426)
- siveco |
| |
|
|